Probabil e efectul liniştii nocturne de acasă, care mă îndeamnă să mă gândesc, obsesiv, la non-liniştea, semi-nocturnă a Bucureştilor. Deşi aş putea generaliza: ador senzaţia aceea de la 5 dimineaţa, când te întorci acasă, puţin ameţit - puţin adormit, puţin îndrăgostit de aventura de o noapte, eventual savurând o ultimă ţigară, înainte de a săvârşi actul de iubire primară cu patul. Spun că aş putea generaliza, pentru că senzaţia aceasta am trăit-o în mai toate oraşele, în care chiar am avut ocazia să mă întorc dimineaţa acasă / hotel / pensiune.
Sau poate este doar efectul conştientizării venirii verii. Vara oamenii sunt mai romantici şi mai visători, nu?
Sau poate este doar efectul conştientizării venirii verii. Vara oamenii sunt mai romantici şi mai visători, nu?
Postări
2 comentarii:
Oh, da, vara oamenii sunt mai liberi si au impresia ca pot face orice. Mai degraba vezi oameni dansand pe strada vara decat in orice alt anotimp, asta e sigur.
mie nu imi place in mod deosebit vara. mai degraba m-as pierde pe strazile solitare ale oraselor primavara. :P
Trimiteți un comentariu